Am fost la Gothoom și… mi-a placut

Din capul locului țin sa precizez ca următoarea povestire nu este un review. N-am făcut niciodată review-uri și nici n-am pretenția ca m-aș pricepe. Este pur și simplu povestea unei participări la un fetival în afara granițelor Romaniei. Nu sunt specialist în sunet, lumini, nu mă pricep la stilistică, istoria trupelor, discografii, membri, vestimentație, instrumente și decoruri. Sunt un consummator ca oricare altul, fără pretenții și/sau veleități artistice.

Decembrie 2016: Pregăteam lista cu evenimente pentru 2017, pentru a le expune pe site. Lista generoasă cu festivaluri indoor și open air, mai mari sau mai mici, pentru toate gusturile. Bani și timp să ai. Mi-am făcut și eu lista mea. De concerte și festilvaluri la care aș fi vrut sa merg. Printre ele Gothoom Open Air. A 7-a editie, organizată într-o locație nouă (Revištské Podzámčie), foarte frumoasă la poalele Subcarpatilor, un râu, o cetate cam părăginită, ceva umbră, o singură scena, line-up definitivat deja cu mai bine de jumătate de an înainte, prețul decent (45 euro – în presale fusese și mai ieftin, 35 de euro), o singură scenă și maxim 2500 de participanți, ideal pentru un pretențios semiagorafobic ca mine.

image - see following caption
Cetate Revištské Podzámčie
Photo: Ovidiu Ceuca / StudioRock

Revenind la afiș, numele care mi-au atras atenția într-un mod special, Nordjevel și Imperium Dekadenz, formații pe care nu le mai văzusem și bonus veteranii de la Morgoth, Ancient, Absu, Unleashed, „mai tinerii” Mgla și Leprous, dar și atmosfericii Shape of Despair, o plăcere să-i revezi oricând.

Odată hotărârea fiind luată, echipajul a fost ales și biletele au fost comandate.

Ziua 1:

Ziua H ora Z, pornim la drum. O escală în Cluj, să ne adunăm cu toții și de acolo cap compas Revištské Podzámčie. În jur de 500 de km, făcuți cam în 8 ore jumătate cu tot cu pauze. Ajunși cam pe la ora locală 17:30,am făcut cunoștință rapid cu zona, după care am intrat și am campat corturile. Intrarea cu tot cu mașină s-a făcut pe singurul loc de acces în perimetrul festivalului, iar mașina a fost parcată lângă corturi, la îndemană. Odata instalați, m-am grăbit să investesc 14 euro în câteva fise pe care le-am dat la schimbul unui recipient (a se citi pahar din plastic branduit cu simbolurile festivalului), contravaloarea a 2 euro pe bucată, la final banii putând fi recuperați prin returnarea recipientului, la fel ca la festivalurile deja consacrate de prin alte părti ale Europei, iar berea a început să curgă. Rece, proaspată și mai ales, bună. Krusovice – contravaloarea a 1,20 euro (sub 6 lei), paharul plin de 0,5 litri. Setea fiind ostoită, m-am înființat la scena. Prima trupă vazută a fost IXXI, pentru că pe primele două (Ravenarium și Voltumna), doar l-am audiat din zona de campare, fiind ocupat cu instalarea taberei nomade.

image - see following caption
IXXI
Photo: Iulian Dogariu

Am continuat prin a-mi pune burta la cale. Meniul nu era foarte variat și nici prea elaborat, dar aș spune universal valabil. Preturile relativ ca în „sat la mine”. Spre exemplu pentru o porție de cartofi fierți cu un snițel din piept de pui și o salata de roșii, dădeai la schimb 4 fise (totul se platea în „fise” în spațiul festivalului), adica contravaloarea a 4,80 euro.

image - see following caption
Ancient
Photo: Ovidiu Ceuca / StudioRock

M-am întors la scene și conform programului ar fi trebuit să presteze norvegienii de la Nordjevel, însa aceștia au anulat tot turneul lor din vară cu câteva zile înainte de începerea festivalului. Dupa Nordjevel urmau Root, cu Big Boss Jiří Valter la voce, dar nici ei n-au mai ajuns din cauza unui accident suferit în drum spre festival, drept pentru care s-a trecut direct la Ancient, prestația lor fiind prelungită pentru a umple golul lăsat de neparticiparea formațiilor de mai înainte, de la o ora, cam la o ora și jumătate, ceea ce s-a dovedit a fi o idee inspirată, prezența lor mai diluând din dezamăgirea survenită din cauza anulării celor de la Nordjevel și Root.

Setlist Ancient:
  1. Ponderous Moonlighting
  2. Prophecy Of Gehenna
  3. On Blackest Wings
  4. Intro – Land
  5. Land Of The Dead
  6. The Sempiternal Haze
  7. Rape The Children Of Abel
  8. Svartavheim intro
  9. Trumps Of An Arch Angel
  10. Trolltaar
  11. Eerily Howling Winds
  12. Det Glemte Riket
  13. Lilith's Embrace
  14. 13 Candles (Bathory cover)

Imperium Dekadenz, una din formațiile pentru care m-am dus la Gothoom în mod special, nu m-au dezamăgit deloc. O reprezentație puțin extinsă față de programul inițial, pentru a acoperi și ei lipsa celor două formații, cu un pachet consistent de piese, apogeul pentru mine fiind „A Million Moons”.

image - see following caption
Imperium Dekdenz
Photo: Ovidiu Ceuca / StudioRock

Mgla dupa Imperium Dekdenz a fost ca un pahar vin roșu după un „good fuck”.

Prima seara s-a încheiat pe ritmuri electro-dark ambient, cu Tábor Radosti la sintetizatoare. Nu mai avusem plăcerea până atunci să-i ascult, dar au fost o surpriză placută, încheind prima zi a festivalului într-un mod exaltant, cu un joc de lumini bine sincronizat în ritmul muzicii. Am considerat ca fiind un „after-party” reușit.

Ar mai fi trebuit să cânte și cehii de la Panychida, dar din motive care mi-au scăpat, acest lucru nu s-au mai întamplat. În schimb am stat preț de o ultimă bere cu doi dintre mebrii trupei și am schimbat păreri și impresii, legătura lor cu România fiind Luciana Nedelea care de vreun an și ceva se ocupa de art work-ul trupei și de care erau foarte încântați să îmi vorbească.

image - see following caption
MGLA
Photo: Ovidiu Ceuca / StudioRock

Ziua 2:

Ziua a doua am început-o printr-o vizită în cea mai apropiată localitate. Mici cumpărături de la un market (stocurile de bere blondă din prăvălie erau vizibile subțiate), apoi branch-ul la un restaurant semimuncitoresc (o ciorbă de fasole, risotto cu pui și salată și un pahar de limonadă 5 euro și-un pic). “Back in camp” și plecat la plimbare până la cetatea Hrad Revište care domina festivalul de pe cel mai apropiată colină din apropiere. Deși aflată în ruină, cu puțină imaginație, iți poți închipui cum arată inițial. Cert este ca se lucra, timid, dar se lucra, la restaurare/consolidare/conservare, nu m-am prins exact, iar pe lângă barăcilor lucrătorilor am făcut cunoștință cu Baphomet însași, 4 capre simpatice care erau pozate de toți cei care ajungeau acolo. Astfel Gothoom a devenit Goathoom. Panorama de sus s-a dovedit a fi superbă și ne-am putut face o imagine clară asupra locației fetivalului, între cetate și râul Hron. Pe malul celălalt al râului se intinde o suprafață plană de vreo 10 hectare, folosită pentru agricultură acum, ceea ce ne-a dus cu gândul că în eventualitatea în care se dorește, festivalul poate crește considerabil.

Ne-am întors la baza și am petrecut momente de relaxare pe la umbra copacilor, pe malul gârlei, admirand domnii și domnitele care se bălaceau în apele destul de repezi ale râului Hron. A doua zi de festival propriuzis a început pentru mine cu Nader Sadek, Beheaded și Kraanium neimpresionandu-mă prea mult, iar trupele de început pierzându-le complet, fiind pe coclauri. Probabil ca Martyrium ar fi fost de văzut, prin prisma spectacolului, dar mai ales a pozelor văzute ulterior. Revenind la Nader Sadek, de fapt formația unui singur om pe numele lui, cum altfel decat Nader Sadek, el ocupându-se de tot, versuri, scena, concept, instrumentație, vocal. Un death metal foarte interesant, ce te poate duce cu gândul la Hate Eternal, Cryptosy, Cattle Decapitation sau Morbid Angel, dar totuși unic din punctul meu de vedere. Mi-au placut. Recomand.

Au urmat veteranii de la Absu. O reprezentație ireprosabilă, în care domnul Randel Givens a aratat ca mai are mult de combătut pe scena live.

image - see following caption
Absu
Photo: Iulian Dogariu

Brazilienii de la Krisiun au continuat buna dispoziție, încheind cu un tribut unicului Lemmy. Ace of Spades for everyone!

S-au perindat apoi în fata ochilor mei tot mai plini de bere, Dead Congregation cu al sau carismatic Anastasis Valtsanis, care până la momentul urcării pe scena a asistat relaxat în public, așa cum o face de obicei, la trupele dinainte și Doomas, formatie autohtonă de melodic death/doom, care nu au reușit să-mi capteze atenția decât pentru primele 3 piese, găsindu-mi alte activitați mai plăcute, motiv pentru de la formația care a încheiat ziua, Samsara, imi lipsesc memorii.

Ziua 3:

image - see following caption
Angerseed
Photo: Ovidiu Ceuca / StudioRock

A treia și ultima zi a început dimineața rau, la ora 8:30. Pentru mine însa, după o cafea viteză și un mic dejun frugal printre câteva picaturi de ploaie binevenită, a început de la ora 11:00, cu maghiarii de la Angerseed. Avusesem plăcerea să-i descopar cu un an înainte la Rockstadt Extrem Fest și mi-au lăsat o impresie foarte bună și nici de data asta nu m-au dezamăgit. Un detah metal clasic, curat și fără exagerari inutile, numai bun de inviorare.

Author, formație foarte tânără, au continuat inviorarea pe ritmuri de black metal finlandez de data asta, care te puteau duce cu gândul la Horna sau Sargeist.

În asteptarea celor de la Demonical, am trecut prin Womb of Maggots, Moribund Oblivion și Vinegar Hill, nu mai știu în ce ordine, pentru ca s-au intâmplat niște rocade pe care le-am constat puțin înainte de a începe fiecare, anunțurile fiind făcute doar în slovaca, iar slovaca e o limba total necunoscută pentru mine.

Au fost formații care au avut meritul de a ma ține acolo în față fără să-mi provoace plictiseală. Apoi au început „greii”.

image - see following caption
Author
Photo: Ovidiu Ceuca / StudioRock

Demonical, buni, Wolfheart, care nu-s pe felia mea, dar care au fost peste decență și am ajuns la Leprous. Alta factura și norocul a făcut ca prestația lor să se desfasoare pe un fond noros, așezonat cu puține picături de ploaie atât cât să nu te ude, dar să-ți păstreze senzația. Pe Leprous îi mai văzusem odata în toamna lui 2010. Cam în precambrianul existentei lor. Cruzi atunci, nu m-au convins. Apoi am auzit doar lucruri bune despre ei, însa nu într-atât cât să mă facă să ascult ultimul lor album cap-coada.

image - see following caption
Leprous
Photo: Ovidiu Ceuca / StudioRock

După concert însa mi-am scos „pălăria” și m-am înclinat. Flăcăii aștia cu aspect de studenți la psihologie acum 7 ani, au progresat foarte mult, iar piesele actuale sunt finisate cu mare grijă, iar reprezentația live este practic ireproșabilă.

Leprous - Set list:
  1. The Valley
  2. Third Law
  3. The Cloak
  4. The Flood
  5. From the Flame
  6. Foe
  7. The Price
  8. Echo
  9. Rewind
  10. Slave

Morgoth, pentru ca ei au venit la rand, au dat un recital de death metal execetutat ca la carte.

Din păcate au trebuit să-și scurteze reprezentația cu două piese din cauze de… Unleashed, headlinerii festivalului și care nu au suportat sa înceapa mai târziu decât era în program. Din punctul meu de vedere as fi preferat să-i ascult/văd mai mult pe Morgoth, dar a fost bine și cu Unleashed, pentru că nu-i văzusem niciodata live și din momentul în care au început s-o lălăiasca puțin am avut timp suficient să-mi cheltui ultimele fise și să mă pregătesc moral pentru atmosfera de la Shape of Despair, care au încheiat într-un mod magic întregul festival.

De notat că după ultima melodie casele de fise s-au închis, la fel și dozatoarele de bere, noroc cu o escapadă pentru a-mi recupera power bench-ul de la încarcat și o escală la toaletele din bar, timp în care colegul Mircea care mai rămăsese pe baricade a intrat în vorba, nu pot spune prin ce cai, cu unul din membrii staffului de organizare, iar acesta incantat fiind de prezenta unor români la micul lor festival, ne-a cinstit cu vreo cateva pahare de bere din rezervele organizatorice (buna bere mai au slovacii astia!) și a mai petrecut ceva timp cu noi la discuții și schimb de impresii. L-am invitat și noi pe Norbert (prenumele lui, numele fiind mult prea complicat), daca are curiozitatea, sa vina prin Romania, la Rockstatd Extreme Fest, fiind festivalul cel mai important din RO, dar mi-a spus, arătand complice spre brățara mea de la mana, ca ar prefera sa ajungă la un Dark Bombastic Evening. Am făcut și eu o glumă, dându-i de înteles ca dacă mai are răbdare vreo doi ani, s-ar putea să ajungă DBE-ul la el. În acest ton vesel ne-am strâns mâinile și ne-am urat la bună revedere, oricând va fi ea și m-am dus la culcare, pentru ca a doua zi aveam drum lung și un concert Depeche Mode care ma astepta la Cluj.

Gothoom 2017 Aftermovie